Date statistice

Statistica este știința care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele din punct de vedere cantitativ. Statistica este un domeniu științific prin intermediul căruia se studiază fenomene folosind un set de caracteristici a căror trăsătură principală este variabilitatea. Prin studiu se înțelege culegerea, gruparea, analiza și interpretarea datelor precum și stabilirea unor predicții privind evoluția viitoare a acestora.

        Studiul se realizează asupra unor colecții de observații efectuate asupra unor entități de aceeași natură denumite unități statistice.  Observațiile asupra entităților se pot realiza după una sau mai multe caracteristici variabile.

       Statistica este folosită în diferite domenii cum ar fi: economic, industrial, învățământ, administrare a unităților administrative teritoriale, medical, farmaceutic etc.  Plecându-se de la certitudinea că nu există două ființe umane riguros identice și ţinându-se cont de această variabilitate, un parametru biologic pentru a fi cunoscut cu o anumită precizie trebuie evaluat pe baza unei mulțimi de măsurători și observații.

 Ramura statisticii care se ocupă cu studiul detaliat și sintetic al mulțimilor de observații referitoare la entități umane se numește biostatistică.

Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă cu culegerea, înregistrarea și analiza datelor în vederea determinării unor caracteristici numerice sintetice ale acestora.

 Statistica descriptivă se ocupă doar cu analiza unei mulțimi date de entități fără a trage concluzii asupra unei mulțimi mai mari ce include mulțimea dată.

 În practică, în general, studiile se realizează pe un număr restrâns de entități dar concluziile se doresc a fi aplicate pentru întreaga populație de entități.

 Exemplu studiu:

– testarea unui medicament se face pe un număr redus de voluntari, rezultatele trebuie aplicate pentru o populație întreagă.

Statistica inductivă este ramura statisticii ce stabilește concluzii despre o populație plecând de la un studiu efectuat asupra unei pârți a populației.  Odată cu dezvoltarea calculatoarelor și aplicațiilor în domeniul statisticii, cercetătorul din domeniul consultantei predictive este absolvit de efectuarea calculelor laborioase, dar trebuie să cunoască și să înțeleagă setul de principii de bază ale dezvoltării teritoriale și să fie capabil să interpreteze rezultatele obținute.

Am spus mai devreme că statistica este o metodă științifică, un instrument de fapt al metodei științifice. Derularea unei cercetări presupune mai multe etape. Le vom enumera în continuare, pentru a putea evidenția unde și cum intervine statistica în acest demers:

1) specificarea temei cercetării și formularea obiectivelor;

2) prezentarea fundamentării teoretice a cercetării;

3) operaționalizarea conceptelor, definirea variabilelor;

4) (dacă este cazul) formularea ipotezelor;

5) elaborarea planului (design-ului, modelului) de cercetare;

6) definirea populației cercetării și constituirea eșantionului, folosind tehnici specifice de eșantionare. Metodele de tip statistic intervin în acest punct ajutând la alcătuirea de eșantioane reprezentative;

7) construirea / selectarea instrumentului de culegere a datelor. Există mai multe metode de culegere a datelor – metoda observației, metoda experimentului, studiul documentelor, metoda anchetei sociologice etc. Pe lângă metoda propriu-zisă, mai contează și tehnica de culegere a datelor: ancheta, de exemplu, se poate aplica folosind tehnica interviului sau tehnica chestionarului. Dacă folosim tehnica chestionarului, mai ne rămâne să alegem modalitatea sau procedeul de aplicare (hetero-administrare sau autoadministrare) și, desigur, instrumentul de investigare (lista propriu-zisă de întrebări sau itemi ai chestionarului – iar dacă foloseam alte metode sau tehnici, grila de interviu, grila de observație etc.).În această etapă statistica intervine în mai multe feluri. În primul rând, dacă este vorba despre un chestionar sociologic, acesta se pretestează – adică, preliminar folosirii sale în cercetarea propriu-zisă, se aplică pe un număr mic de persoane pentru a i se evalua calitatea. Analiza statistică ne ajută să identificăm întrebările greșit formulate și să facem modificările de rigoare. Calitatea chestionarelor psihologice se „testează” și ea, prin metode precum analiza de frecvente sau analiza de itemi.

8) culegerea datelor empirice (măsurarea). Rezultatul acestei etape îl reprezintă datele brute – neorganizate, nesistematizate;

9) prelucrarea datelor brute cu metode statistice, folosind procedee descriptive și, ulterior, realizând inferențe asupra acestora; se obține astfel informație statistică relevantă. Procedeele de analiză a datelor se diferențiază în funcție de modelul cercetării; de exemplu, anumite proceduri sunt adecvate studiilor experimentale, dar nu și celor observaționale, după cum anumite proceduri presupun un design transversal sau cros-secțional (care implică măsurători realizate „aici și acum”), pe când altele presupun un design longitudinal (care implică urmărirea în timp a desfășurării unor evenimente) – acesta din urmă putând fi de tip retrospectiv sau de tip prospectiv;

10) analiza rezultatelor obținute și formularea de concluzii, cu adoptarea ulterioară de decizii asupra fenomenelor reale. Deși datele sunt de multe ori cantitative (de exemplu, rata infracționalității), concluziile (și implicit deciziile) sunt întotdeauna calitative (de exemplu, dacă se concluzionează că rata infracționalității a crescut, decizia va fi că trebuie intervenit pentru reducerea criminalității, prin implementarea de politici sociale și penale).

După cum se poate observa, statistica se află în foarte strânsă legătură cu metodologia cercetării. Oricât de sofisticate ar fi procedeele statistice pe care noi le folosim, ele nu înseamnă nimic dacă nu sunt adecvate datelor, sau dacă datele sunt de proastă calitate (în sensul că nu sunt concordante cu realitatea), sau dacă design-ul cercetării nu este potrivit pentru atingerea obiectivelor studiului.

                   Să luăm și un exemplu. Să spunem că ne interesează a caracteriza populația persoanelor care lucrează ca asistenți sociali în instituțiile de profil din județul Călărași. Caracterizarea dorim să o facem atât sub aspect socio-demografic, cât și sub aspectul unor caracteristici psihologice. Stabilim ca variabile pe care dorim să le măsurăm efectiv următoarele: vârstă; sex; nivel de studii; tipul de instituție unde lucrează (spital, centru de plasament etc.); numărul de ani de activitate în domeniu; mărimea salariului; gradul de satisfacție în muncă. Pentru a simplifica exemplul, vom presupune că ne interesează doar o descriere a populației vizate. Populația cercetării o reprezintă toate persoanele care lucrează ca asistenți sociali în județul Călărași, la momentul realizării studiului. Vom constitui un eșantion de asistenți sociali, selectându-i pe aceștia din cadrul instituțiilor la care avem acces mai ușor (de exemplu, instituții cu care Universitatea are încheiat contract de colaborare și care primesc studenții pentru realizarea practicii de specialitate).

                   Alegem metoda chestionarului pentru a culege datele care ne interesează. Dintre caracteristicile vizate, una singură pune probleme de operaționalizare: gradul de satisfacție în muncă. Să spunem că vom exprima această caracteristică în forma unui scor numeric obținut la un test de măsurare a satisfacției în muncă.

                   După culegerea efectivă a datelor le vom organiza pe acestea în forma unei baze de date electronice. Apoi urmează prelucrarea lor statistică, folosind proceduri de tipul analizei de frecvente (pentru variabila „sex”) sau calculării mediei (pentru variabila „vechime în muncă”). Datele le vom transforma astfel în informații statistice. La final am putea formula o serie de concluzii, cum ar fi faptul că majoritatea persoanelor angajate în domeniu sunt femei tinere. Când formulăm concluziile cu privire la populație, în condițiile în care noi am studiat doar un eșantion, ne vom folosi întotdeauna de un calcul asupra probabilităților, garantând rezultatele cu o anumită certitudine. În funcție și de ceea ce măsurăm efectiv, concluziile pe care noi le formulăm ar putea implica și relații sau asocieri între variabile: de exemplu, am putea găsi că asistenții sociali tind să fie satisfăcuți de munca lor, deși salariul nu este unul mare – ceea ce ar implica faptul că sunt motivați de alte lucruri (cum ar fi relațiile bune cu colegii de muncă sau faptul că, prin activitatea lor, au posibilitatea de a-i ajuta pe alții).

Despre analiza statistica Romania – Județul Călărași – Municipiul Oltenița

România este situată în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanică, la jumătatea distanței dintre Coasta Atlanticului și Munții Ural, în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării (1075 km) și cu ieșire la Marea Neagră.

Ieșirea la mare înlesnește legăturile cu tarile din bazinul Mării Negre, bazinul Mării Mediterane și, prin intermediul acesteia, cu restul lumii.

Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe 245 km, între gârla Musura (granița cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granița cu Bulgaria). De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersectează în apropiere de centrul geometric al țării, la 100 km N-V de capital țării, București.

Începând cu ediția 2017, suprafața României (238397 km2), a județelor și unităților administrativ-teritoriale este actualizată de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pe baza Planului Topografic de Referință al României în format digital (TopRo5), corespunzător scării 1:5.000, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Teritoriul României este împărțit din punct de vedere administrativ în: sate, comune, orașe, municipii și județe.

Satul este cea mai mică unitate teritorială, având caracteristicile așezărilor de tip rural.

Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate (din care unul este reședință de comună).

Orașul reprezintă o concentrare umană cu o funcție administrativă și un mod de viață specific ariilor urbane și o structură profesională a populației în care predomină cea ocupată în ramurile neagricole.

Municipiul este un oraș cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat având, de regulă, funcție administrativă.

Județul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradițională în România, alcătuită din orașe și comune, în funcție de condițiile geografice, economice, social-politice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației.

Teritoriul României este organizat în 42 de județe (inclusiv municipiul București).

Ca unități teritoriale (non-administrative) au fost create opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor județe. Au fost create patru macroregiuni, care nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică; sunt constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea și difuzarea statisticilor regionale armonizate la nivelul Uniunii Europene.

Populația rezidenta a județului Călărași comparație cu nivelul național

                   Din analiza statistica se poate remarca faptul ca, urmând curba descreșterii populației naționale, si județul Călărași este pe o panta descrescătoare a populației urbane in ultimii 4 ani de zile. Procesul se va menține si in perioadele următoare (tendință pe următorii 10 ani).

                   Si populația din mediul rural scade potrivit datelor statistice, atât la nivel național cat si la nivelul județului Călărași. Daca in zona urban scăderea nu este rapida, scăderea populației din mediul rural pare a se accelera cu efecte rapida asupra economiei județene.

                   Scăderea populației totala a județului Călărași se reflecta cu rapiditate in Rata de ocupare a resurselor de munca după cu se poate observa:

                   Densitatea populației în teritoriul administrativ al municipiului Oltenița este de 260,17 loc/Km2 (calculată pe baza suprafeței de 10348 ha) densitate superioara mediei pe țară.

                   Din punct de vedere istoric, județul Călărași intra pe o panta descendenta după o creștere susținută, analizata statistic in ultimii 63 de ani. Astfel, situația județeana care se reflecta si la nivelul municipiului Oltenița se prezinta astfel:

Oltenița 2020

                   Conform ultimelor date statistice înregistrate de INSSE populația municipiului Oltenița este de 24.822 de persoane. Dintre acestea:

                   Structura etnica a municipiului Oltenița este dominate de către populația de etnie romana, urmata de etnicii rromi după cum urmează:                              

JUDETUL
MUNICIPII SI ORASE
COMUNE
POPULATIA
STABILA

TOTAL
 
RomaniMaghiariRomiTurciRuși-
Lipoveni
MacedoneniAlta
etnie
Nu declara
   MUNICIPIUL OLTENITA24822210257139878410122278

POPULATIA STABILA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA – MUNICIPIUL OLTENITA

JUDEȚUL SEXEAmbele sexeMasculinFeminin
POPULATIA STABILA TOTAL248221190612916
G R U P A   D E   V Â R S TĂSub 5 ani1248659589
5 – 9 ani1114561553
10 – 14 ani1121571550
15 – 19 ani1112591521
20 – 24 ani1607824783
25 – 29 ani1669873796
30 – 34 ani1751895856
35 – 39 ani1808888920
40 – 44 ani241511991216
45 – 49 ani1466676790
50 – 54 ani1893908985
55 – 59 ani21639831180
60 – 64 ani18618331028
65 – 69 ani1039471568
70 – 74 ani1087468619
75 – 79 ani776283493
80 – 84 ani446150296
85 ani și peste24673173

Din punct de vedere religios, 99,23% din locuitori s-au declarat crestin-ortodocşi.

                   Din punctul de vedere al educației constatam o balansare similara regiunilor sudice ale României a persoanelor cu studii superioare si medii si o scădere importanta a persoanelor fără studii absolvite. Situația școlarizării se prezinta astfel:

 Populație stabile -10 ani –UniversitarePost licealeLicealProfesional si de uceniciInferiorPrimarAnalfabete
Total22460251510606852341750942444477
Masculin106861155568334821572088939168
Feminin1177413604923504126030061505309

                   Piața muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populației active și a populației ocupate, menținerea șomajului la valori relativ constante (cu excepția perioadelor de recesiune economică), dar și creșterea șomajului de lungă durată și – aspect cu conotații puternic negative – creșterea populației inactive.

                   În cadrul zonei peri urbane a Municipiului Oltenița efectivul salariaților în anul 2010 s-a situat la valoare de 8743 de salariați, 21,48% din totalul salariaților la nivel județean. La nivelul întregii zone peri urbane populația cu vârsta de muncă (15 – 64 ani) era în 2010 de 50328 de persoane.

                   Structura pe sectoare de activitate a populației active, respectiv gruparea populației active pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultura, silvicultura, economia vânatului și pescuitul), sectorul secundar (industria și construcțiile) și sectorul terțiar (serviciile).

                   Acesta repartiție este unul din criteriile de analiză a nivelului de dezvoltare economică a unei zone, regiuni sau chiar a unei țări. Astfel, compararea structurilor sectoriale ale populației active din regiuni sau zone cu niveluri diferite de dezvoltare economice ne conduce la constatarea ca regiunile sau zonele dezvoltate se caracterizează – în opoziție cu regiunile sau zonele mai puțin dezvoltate- printr-o pondere ridicată a populației active din sectorul terțiar și o pondere foarte scăzută în sectorul primar.

La nivelul municipiului Oltenița repartiția forței de muncă se prezintă în felul următor:

Salariați – total – număr mediu 5976

Număr mediu salariați în agricultură, silvicultură și pescuit                     292

Număr mediu salariați în industrie                                                                  1789

Număr mediu salariați în industria extractivă                                              5

Număr mediu salariați în industria prelucrătoare                                       1572

Număr mediu salariați în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat                                                                                       49

Număr mediu salariați în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare                                                                                                      163

Număr mediu salariați în construcții                                                               592

Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor                                                                                                       1224

Număr mediu salariați în transport și depozitare                                        303

Număr mediu salariați în hoteluri și restaurante                                          108

Număr mediu salariați în informații și comunicații                                        74

Număr mediu salariați în intermedieri financiare și asigurări                     75

Număr mediu salariați în tranzacții imobiliare                                                  6

Număr mediu salariați în activități profesionale, științifice și tehnice       72

Număr mediu salariați în activități de servicii administrative și activități de servicii suport                               365

Număr mediu salariați în administrație publica și apărare, asigurări sociale din sistemul public                                                                                                                                      184

Număr mediu salariați în învățământ                                                               468

Număr mediu salariați în sănătate și asistenta sociala                                380

Număr mediu salariați în activități de spectacole, culturale și recreative 24

Număr mediu salariați în alte activități ale economiei naționale                20

Sursa datelor: © Institutul National de Statistică, ROMANIA, Fisa Localității, indicatori 2011

Intravilanul localității cuprinde următoarele zone funcționale distincte:

– zona centrală cu subzona centru vechi și subzona centru nou precum și funcțiuni complexe de interes public.

– zonele de locuințe și funcțiuni complementare cu subzona locuințe în blocuri și subzona locuințe individuale.

– zona de parcuri, recreere, sport și agrement.

– zona de unități industriale și depozite

– zona de unități agricole și zootehnice

– zona de gospodărie comunală și cimitire

– zona căi de comunicații și construcțiile aferente cu subzonele căilor ferate și rutiere.

– alte zone (ape, terenuri neconstruibile)

                   Din analiza zonelor funcționale existente în cadrul intravilanului Municipiului Oltenița, se poate observa cu ușurință predominanța zonei pentru locuințe (cca. 360ha). Zonele de activități principale sunt reprezentate de către unitățile industriale din zona de sud și de est a municipiului (zona portului și zonele de depozitare din est).

                   Există de asemenea suprafețe importante de terenuri agricole în intravilan (cca. 71Ha).

                   Zona pentru căi de comunicație (rutieră și feroviară) este reprezentată de o serie de drumuri locale care se suprapun cu drumurile naționale ce fac legătura cu zone importante, dar și de infrastructura feroviară destinată atât transportului pasagerilor, cât și transportului de marfă (mult mai redus decât în anii de dezvoltare economică a portului, multe din traseele actuale de cale ferată din zona portului fiind abandonate și neutilizate).

                   Principalele instituții publice și servicii sunt grupate cu precădere în zona centrală a municipiului, zona centrului civic, dar și către zona gării.

                   Zona pentru spatii verzi amenajate tip parc sau grădină publică sunt concentrate în imediata apropiere a zonei centrale și în vecinătatea râului Argeș. Singura zonă special destinată sportului este zona stadionului, situat lângă gară, dar care în momentul actual este într-o stare avansată de degradare.

                   Suprafața teritoriului administrativ al municipiului Oltenița este de 10348,00 ha conform limita UAT validata în anul 2012 în urma derulării programului “RELUAT“ (Registrul Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale).

                   Suprafața totală intravilan existent este de 1055,51 ha, compusă din 1050.60 ha teren intravilan conform PUG Oltenița aprobat în anul 1999 și 4,91 ha teren intravilan conform lucrări P.U.Z.

                   Zona de locuințe ocupă cea mai mare parte a intravilanului Municipiului Oltenița. Ca mod de construire, zona pentru locuințe prezintă o tramă stradală ordonată, rectangulară, cu intersecții dese ce afectează fluența circulației.

                   Loturile locuințelor individuale sunt mici ca suprafață, făcând dificilă realizarea unor spatii suplimentare pentru locuit în cadrul aceluiași lot. Susținut puternic în perioada expansiunii industriale din anii 1980, municipiul Oltenița a beneficiat proporțional și de dezvoltarea fondului de locuințe și în măsură mai mică de realizarea unor instituții publice.

                   Locuințele colective s-au realizat, în principal, în cadrul centrului civic, în partea de est a municipiului, de-a lungul căii ferate, prin restructurarea fondului construit existent până în anul 1970.

Alimentarea cu apă

                   Sursele de apă, rețelele de alimentare cu apă, rețelele de canalizare și stația de epurare ale Municipiului Oltenița sunt reglementate prin autorizația de gospodărire a apelor nr. 118/27.08.2012 – Anexa nr. 1)., și sunt în administrația și operarea S.C. ECOAQUA S.A. Călărași.

Alimentare cu apa în vederea potabilității

Sursa de apa:

Captare de suprafață, malul stâng al Dunării – km 434.

Debitele prelevate din sursă:

–  debitul maxim zilnic: Qzi max = 11 800,0 m3/zi (137,0 l/s);

–  debitul maxim orar: Qorar max = 641,0 m3/ora (178,0 l/s);

–  debitul mediu zilnic: Qzi med = 9 000,0 m3/zi (104,0 l/s).

Volume și debite de apa potabilă autorizate:

–  Qzi max = 11 800,0 m3/zi (137,0 l/s); anual, 4 307 mii m3;

–  Qzi med = 9 000,0 m3/zi (104,0 l/s); anual, 3 285 mii m3;

–  Qzi min = 8 150,0 m3/zi (94,0 l/s); anual, 2 974 mii m3;

Funcționarea este permanentă – 12 luni/an (365 zile) și 24 ore/zi.

Instalații de captare:

Priza de apa brută care cuprinde:

–  bazinul de priză

–  3 criburi de prize din beton armat

–  3 conducte de aspirație (2xDn= 500mm și 1xDn= 700mm).

Stația de pompare care cuprinde:

–  Puțul colector (de aspirație), la cca 700m de malul stâng al Dunării cu D= 5,00m, H= 15,50m.

–  Stația de pompare propriu-zisă, din beton armat și cărămidă echipată cu 5 pompe CERNA 200, cu următoarele caracteristici:

– Q= 330 m3/ora;

– H= 20 mCA;

– P=45 kW;

– n= 1500 rot/min.

1 pompa SIRET 400, având următoarele caracteristici:

– Q= 500 m3/ora;

– H= 20 mCA;

– P=70 kW;

– n= 1500 rot/min.

În prezent sunt în funcțiune două pompe CERNA 200.

Instalații de tratare:

1. Stație de pre epurare ape uzate.

2. Stația de tratare a apei brute care cuprinde:

a) Sector de decantare – deznisipare alcătuit din:

– Deznisipatoare verticale, puț pentru nămol, stație de pompare nămol, echipată cu o pompă tip ACV 100 și conducta de refulare a nămolului, Dn 250mm;

– Distribuitorul (bazin de reacție) prin care trece amestecul de apa+var+coagulant (sulfat de aluminiu);

– Decantoare suspensionale verticale;

– Decantoare suspensionale radiale;

– Stație de pompare SP2, echipată cu 3 pompe pentru noroi – 2 ACV100 și ACV200 și conducta de refulare a nămolului.

b) Instalația de preparare coagulanți.

c) Instalația de filtre rapide.

d) Instalația de clorizare.

Instalații de aducțiune și înmagazinare a apei:

                   Două conducte de aducțiune a apei brute la stația de tratare, din oțel cu Dn 500 mm și Premo Dn 600 mm L= 3 000m fiecare.

                   Înmagazinarea apei se face în 2 rezervoare x1 000m3 și unul de 5 000m3, total capacitate 7 000m3 amplasate subteran, în incinta stației de tratare.

Rețeaua de distribuție a apei potabile:

                   Apa potabilă tratată ajunge în cele două rezervoare subterane de unde, prin intermediul unei stații de pompare, apa este trimisă la beneficiar prin rețeaua de distribuție care însumează o lungime de circa 110 km.

                   Stația de pompare este echipată cu două electropompe tip NC 200x150x400, cu Q= 325 m3/h, și Q= 400-600 m3/h și H= 30 mCA.

Alimentare cu apă tehnologică:

Surse: Fluviu Dunărea (captare comună cu apă potabilă).

Debite prelevate din sursă:

–  debitul maxim zilnic: Qzi max = 2 900 m3/zi (137,0 l/s) (34 l/s);

–  debitul maxim orar: Qorar max = 160 m3/ora (178,0 l/s) (44 l/s);

–  debitul mediu zilnic: Qzi med = 2 200 m3/zi (104,0 l/s) (25 l/s).

Volume și debite de apă autorizate:

–  Qzi max = 2 900 m3/zi (34 l/s); anual, 1 058,0 mii m3;

–  Qzi med = 2 200 m3/zi (25,5 l/s); anual, 803,0 mii m3;

–  Qzi min = 1 650 m3/zi (19,0 l/s); anual, 602,0 mii m3.

Instalația de tratare:

                   Instalațiile de tratare sunt comune cu cele pentru apă potabilă până la instalația de preparare coagulanți. Apa în scop tehnologic este preluată de ultimul decantor, suspensionale radial, printr-o conductă separată Dn 600 mm, prin intermediul unei vane de deviere.

Instalația de aducțiune și înmagazinare a apei:

Conducte din oțel Dn 600 mm și un bazin de compensare cu V= 100 m3

Rețeaua de distribuție:

Conducte oțel Dn 273×8 mm și 356×8 mm.

Stația de pompare, echipată cu două electropompe CRIS 150x125x250 și o electropompă LOTRU 100.

Apa pentru stingerea incendiilor:

Volumul intangibil: 1860 m3

Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei din sursa: 5,8 l/sec.

Volumul de apa asigurat în surse pentru alimentarea cu apa potabilă și tehnologică a folosinței:

–  In regim normal: Vzilnic = 14 700 m3; anual, 5 365 mii m3 ;

–  In regim minim: Vzilnic = 9 800 m3; anual, 3 580 mii m3 ;

Necesarul total de apă:

– maxim 12 150,0 m3/zi;

– mediu 9 256,0 m3/zi;

– minim 8 098,0 m3/zi;

Cerința totală de apă:

– maxim 14 700,0 m3/zi;

– mediu 11 200,0 m3/zi;

– minim 9 800,0 m3/zi.

Evacuarea apelor uzate

                   Apele uzate de la populație și de la instituțiile publice și apele menajere și tehnologice provenite de la o parte din agenții economici, sunt colectate de o rețea de canalizare în sistemul unitar și trimise prin pompare în stația de epurare ape uzate situată în partea de sud-est a municipiului Oltenița.

                   Stația de pompare ape uzate este echipată cu patru electropompe de tip ACV 200 (Q=400m3/h, H=15 mCA).

                   Colectorul general este din tuburi PREMO, Dn 600 mm și lungime aproximativă L=2,0 km.

                   Lungimea totală a rețelei de canalizare este de cca. 42 km cu Dn 200-400 mm.

                   O parte din apele meteorice (din zona nord a orașului), sunt evacuate prin rigole stradale pe terenurile agricole adiacente. În zona de sud a orașului, apele pluviale sunt colectate printr-o rețea separată și evacuate prin pompe în râul Argeș.


Stații de pre epurare și de epurare finală

                   Stația de epurare ape uzate este amplasată în partea de sud-est a orașului Oltenița, în extravilan, cu doua trepte de epurare – mecanică și chimică – (în prezent funcționează numai treapta mecanică), și are în compunere următoarele instalații:

– Deznisipatorul, cu 2 compartimente, de tip longitudinal cu aer lift;

– Debitmetru Parshall;

– Bazine de amestec;

– Distribuitorul;

– Decantoarele radiale;

– Stația de pompare ape uzate;

– Stația de pompare nămol;

– Platforme de uscare a nămolului.

Alimentarea cu energie electrică

                   Energia electrica necesară consumatorilor Municipiului Oltenița este asigurată prin două stații de transformare:

– Stația electrică de transformare Oltenița Nord 110/20kV;

– Stația electrică de transformare Oltenița Sud 110/20kV.

                   Din aceste stații, prin linii electrice de medie tensiune, aeriene și subterane, se alimentează posturi de transformare de tip rețea, de tip consumator și mixt.

– Consumatorii sunt alimentați din LEA 0,4kV, prin branșamente aeriene/subterane.

– Iluminatul public se realizează din circuitele de iluminat ale LEA 0,4 kV.

DISFUNCŢIONALITĂŢI

–  Există rețele electrice subterane ce funcționează încă la tensiunea de 6kV. Conform normativelor în vigoare rețelele de medie tensiune, de distribuție publică existente la tensiunile de 6kV, se vor trece etapizat la tensiunea de 20kV.

–  Existenta unor construcții în zonele de protecție și de siguranță ale liniilor electrice aeriene de înaltă și medie tensiune.

–  Iluminatul public nu este aliniat, în totalitate, la prevederile Ordonanței nr.42/2003, privind acțiunile de separare.

–  Rețelele electrice aeriene realizate cu conductoare neizolate se vor trece la rețele aeriene cu conductoare izolate torsadate.

–  Vulnerabilitatea rețelelor amplasate aerian la condițiile climaterice turbulente, intemperii sau diverse situații critice, inclusiv acte de distrugere, stări de fapt ce pot determina și produce daune si/sau avarii grave asupra rețelelor în sine cât și bunurilor și/sau proprietăților aparținând unor terțe persoane (fizice sau juridice).

–  Aspect dezordonat, neîngrijit și cu impact negativ asupra arhitecturii municipiului generat de pozarea rețelelor electrice aerian.

Alimentarea cu căldură

În prezent, orașul Oltenița, Jud. Călărași, deține rețele de termoficare. Aceste rețelele de termoficare prin care este distribuit agentul termic sunt în administrația S.C. TERMOURBAN S.R.L.

Orașul dispune de 10 centrale termice conduse de câte un calculator care raportează unui dispecerat central.

Distribuția agentului termic se face prin țevi termoizolate.

Alimentarea cu gaze naturale

                   În prezent, rețeaua de gaze naturale din municipiul Oltenița, județul Călărași, este în administrația WIROM GAS S.A.

                   Rețeaua de gaze naturale a fost pusă în funcțiune începând cu data de 15.12.2005 și este o rețea de forma inelar ramificată, cu două stații de reglare de sector și o capacitate de 15,000m3/h.

                   Rețeaua de repartiție ce alimentează cele două SRS-uri funcționează în regim de presiune medie, iar rețeaua de distribuție funcționează în regim de redusă presiune.

                   La acest moment, rețeaua executată și pusă în facțiune este în lungime de 41,7 km.

                   Diametrele rețelei sunt: Dn 40, 63, 90, 125, 160, 180, 225, 250, 315si 400, întreaga rețea fiind din material tubular PEHD.

                   Numărul de abonați a crescut progresiv cu extinderea rețelei, de remarcat ar fi faptul ca sistemul centralizat de termoficare al municipiului Oltenița este racordat la sistemul de distribuție gaze naturale.

                   Conducta de transport gaze naturale Afumați Oltenița, cu diametrul Dn 500, este în administrația Societății Naționale de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. Mediaș.

Zone de protecție și siguranță

                   În conformitate cu “Normele tehnice pentru proiectarea și execuţie conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia președintelui ANRGN nr. 1.220/2006) trebuie respectate următoarele distanțe minime pe orizontală dintre axa conductei de transport gaze naturale DN 500 Afumați – Oltenița sau incinta SRM-ului și diferite obiective:

                   Construcții industriale, sociale și administrative – 20m, dacă există până la 45 de clădiri inclusiv în unitatea de clasa de locație (suprafața de teren care se întinde pe o lățime de 200 m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continuă de 1600 m; UCL), dar începând cu a 46-a clădire în UCL distanta minimă este de 200 m; în situația în care sunt mai puțin de 45 de clădiri în UCL dar spațiul public va fi ocupat de 20 sau mai multe persoane, cel puțin 5 zile pe săptămână, timp de 10 săptămâni, în orice perioadă de 12 luni (zilele și săptămânile nu trebuie sa fie consecutive) – 100 m;

                   Locuințe individuale/colective – 20 m, până la 45 de clădiri/unități separate de locuit dintr-o locuință colectivă inclusiv în UCL, însă începând cu a 46-a clădire/unitate separată de locuit dintr-o locuința colectivă în UCL sau în cazul unor clădiri cu patru sau mai multe etaje distanta minimă este de 200m.

                   În vederea reducerii tuturor distanțelor respective de mai sus, până la distanta minimă de 20m între construcții și conductă, se impun cheltuieli pentru creșterea gradului de siguranța al conductei care vor fi suportate de către solicitant, conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art.96, litera a.

                   Distanta minimă dintre incinta SRM-ului Oltenița și construcții este următoarea:

– 20m în cazul clădirilor cu până la trei etaje incluziv, fără restricții referitoare la Numărul de clădiri sau Numărul ocupanților;

– 200m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe posibilitatea de reducere a acestei din urmă distanțe;

– parcări auto – 6 m;

– stații electrice și posturi de transformare a energiei electrice – 20 m;

– drumuri (în cazul paralelismului):

– naționale – 22 m;

– județele – 20 m;

– de interes local (comunale, publice) – 18 m;

– de unitate private – 6 m;

– depozite de gunoaie – 50 m.

                   Se vor respecta prevederile NTPEE-2009 și Legea gazelor nr. 351/2004, cu privire la păstrarea zonelor de siguranță și protecție fată de conductele de gaze.

                   Se vor respecta privirile din avizul emis de deținătorul rețelei de transport și de distribuție gaze naturale.

Ca urmare a analizei făcute, se pot prezenta principalele disfuncționalități și priorități:

Circulație

Disfuncționalități:

– nu există o centură de ocolire a orașului care să facă legătura dintre DN4, DN31, DN41 și portul Oltenița.

Traficul de tranzit intră în oraș pe Bdul. 22 Decembrie.

– traficul greu se desfășoară pe rețeaua din municipiu, ridicând astfel nivelul de poluare fonică a aerului;

– aproximativ 15% din trama stradala principala are suprafața de pământ sau pietruita, lucru care face impracticabila circulația normala pe aceste străzi;

Priorități:

– Realizarea variantei de ocolire a municipiului prin inelul periurban (legătură între DN4, DN31 și DN41 și devierea traficului greu pe acest inel

– Asfaltarea străzilor de pământ si pietruite.

Fond construit

Disfuncționalități:

– Necesarul de locuințe noi este satisfăcut intr-un procent redus si preponderent in ceea ce privește locuirea individuala, accentuandu-se in acest fel si un caracter rural, in pofida unei cereri ridicate de locuințe colective.

Priorități:

– încurajarea parteneriatului public-privat de creare de locuințe noi, in special colective si semi colective, prin care sa fie valorificate sustenabil resursele de teren existente

Dotări

Disfuncționalități:

– nesatisfacerea tuturor indicatorilor prevăzuți în LEGE nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, anexa 2; respectiv lipsa următoarelor dotări aferente municipiilor de rang II: casa de cultura, cinematograf, sala de expoziție;

Priorități:

– atingerea satisfacerii indicatorilor din legea 351/2001 / secțiunea IV / anexa 2 prin completarea dotărilor existente ale Municipiului Oltenița cu realizarea următoarelor obiective: casa de cultura, cinematograf, sala de expoziție;

Spatii plantate, agrement, sport

Disfuncționalități:

– lipsa dotărilor de sport și agrement

Priorități:

– valorificarea potențialului zonei Culturii Gumelnița

Probleme de mediu

Disfuncționalități:

– principala problema a zonei o reprezintă riscul de inundabilitate la debite crescute atât pe Dunăre, cat si pe cursul inferior al râului Argeș. In județul Călărași debitul mediu al Dunării este de cca. 6500 mc/sec, in timp ce debitul mediu al Argeșului este de 50 mc/sec (măsurat la P.h. Budești).

– terenurile intravilane sunt străbătute de o serie de rețele electrice de înaltă si medie tensiune, rețele care necesita zone de protecție laterala pe toata lungimea acestor trasee, precum si in zona punctelor de transformare;

– perimetre de protecție laterala necesita si conducta de transport gaze sub presiune Șindrilita – Oltenița.

Priorități:

– culoare de protecție față de unitățile agricole;

– instituirea culoarelor de protecție rețele majore;

– ecologizarea zonei valea mare; – finalizarea lucrărilor la canalul navigabil Dâmbovița – Argeș

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI OLTENIȚA PENTRU PERIOADA 2021-2027
(c) 2021 Primăria Municipiului Oltenița, județ Călărași
Strategia a fost realizata de către S.C. Interhub Development S.R.L.