Obiectivul Specific Fondul pentru Tranziție Justă

Obiectivul specific al FTJ va fi realizat la nivel național prin diversificarea economică a teritoriilor cele mai afectate de procesul de tranziție spre o economie neutră din punct de vedere climatic împreună cu măsuri de recalificare și incluziune active a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; va sprijini totodată și transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziție spre o economie neutră și pentru menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare.

Intervențiile care vor face obiectul finanțării FTJ, așa cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, vin în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 însă din perspectiva unică de a contribui la abordarea consecințelor sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică a Uniunii prin utilizarea la un loc a finanțărilor oferite în domeniul climei și al obiectivelor sociale la nivel regional. Astfel, prin Programul Operațional Tranziție Justă vor fi finanțate măsuri care urmăresc:

–  diversificare și reconversie economică prin investiții productive în IMM-uri și în alte întreprinderi existente, inclusiv în întreprinderile nou înființate. Aceste investiții vor crește productivitatea contribuind în același timp la creșterea ratei de supraviețuirea a întreprinderilor, vor facilita accesul IMM-urilor pe piețele externe și vor crea noi oportunități de angajare pentru forța de muncă locală;

–  crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță care vor creste nivelul antreprenoriatului local și vor contribui la diversificarea economica locală. Se are în vedere și creșterea numărului de angajați care urmează instruiri în abilități tehnice manageriale și antreprenoriale și creșterea numărului de întreprinderi care investesc în aceste abilități sau într-un nou set de competențe în concordanță cu cererea există pe piața forței de muncă;

–  dezvoltarea mediului de cercetare și inovare. Prin promovarea transferului de tehnologii avansate si sprijinirea cooperării dintre industrie și cercetare se urmărește crearea unor economii locale puternice, sustenabile și reziliente, capabile nu doar să facă față unor situații de criză dar să găsească și soluții pentru depășirea acestora;

–  creșterea digitalizării si a competențelor digitale avansate. Administrația publica are obligația de a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni și mediul de afaceri afectați profund de criza provocată de Pandemia de COVID-19, în același timp si mediul de afaceri prezent la nivelul acestor teritorii necesită trecerea la un model economic durabil și favorabil incluziunii prin adoptarea pe o scară mai largă a tehnologiilor digitale care să poată genera o deschidere pronunțată către comerțul electronic

–  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile. Aceste investiții sunt esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică și asigurarea stabilității economice a acestor teritorii, concomitent cu menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă. Dezvoltarea de tehnologii și infrastructuri pentru o energie curată la prețuri accesibile, reprezintă următoarea etapă în crearea unui mediu socio-economic stabil, capabil să lupte cu disfuncționalitățile pieței și relevant în context macro-economic. Sprijinul acordat pentru activitățile legate de gazul natural, utilizat ca tehnologie de legătură̆ în tranziția de la cărbune, reprezintă cheia pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de GHG stabilite la nivel european;

–  promovarea electromobilității în transportul rutier prin crearea de rețele de stații de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice și transport public urban verde, vor contribui la reducerea emisiilor GES, ținând cont de faptul că o parte semnificativă din emisiile GES generate de România provin din sectorul transporturilor;

–  regenerarea și reconversia siturilor poluate industrial. Aceste acțiuni urmăresc diminuarea impactului poluării asupra mediului si mai ales asupra populației. Restaurarea si reconversia terenurilor poluate contribuie activ la creșterea calității vieții membrilor fiecărei comunități, contribuie la creșterea atractabilității mediului antreprenorial și poate diminua exodul forței de muncă spre alte regiuni mai dezvoltate. În paralel tranziția spre economia circulara depinde de îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor prin susținerea măsurilor de prevenire a generării de deșeuri și reducerea cantității acestora, precum și acțiuni de creștere a reutilizării eficiente și reciclării acestora

–  perfecționarea și recalificarea persoanelor ocupate și a șomerilor. Un mediu economic puternic necesită forță e muncă calificată iar oferta trebuie să fie constant în concordanță cu cererea. Tranziția către noi modele de afaceri verzi sustenabile și prietenoase cu mediul necesită competențe noi adaptate la realitatea economică actuală în acest context trebuie întărite atât asistența oferită în căutarea unui loc de muncă, cât și incluziunea activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Complementarități și sinergii cu alte instrumente ale Uniunii Europene

Prin programul LIFE, sunt asigurate complementarități dat fiind ca acesta contribuie la: tranziția către o economie circulară, eficientă din punct de vedere al resurselor și al energiei, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, protecția și îmbunătățirea calității mediului, conservarea naturii, oprirea și inversarea tendinței de declin al biodiversității. Pentru perioada 2021 – 2030, în conformitate cu art. 10(d) Directiva EU ETS,2% din cantitatea totală de certificate vor fi licitate pentru a institui Fondul de Modernizare. României îi va reveni o cotă parte de 11,98%. Vor fi finanțate investiții în următoarele domenii, definite ca fiind prioritare în Directiva ETS:

–  Producerea și utilizarea energiei electrice obținute din resurse regenerabile;

–  Îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în transport, construcții, agricultură și deșeuri) cu excepția producției de energie pe bază de combustibili fosili solizi;

–  Stocarea energiei;

–  Creșterea interconexiunilor între statele membre ale UE, modernizarea rețelelor pentru transportul energiei electrice, inclusiv a țevilor din cadrul sistemelor de termoficare urbană;

–  Tranziția justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-up-urile.

Fondul pentru inovare (FI)este instituit prin Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (GES) ca succesor al programului NER300. FI va sprijini tehnologiile și procesele inovatoare cu emisii reduse de carbon în industriile mari consumatoare de energie, captarea și utilizarea carbonului, generarea inovatoare de energie regenerabilă, stocarea energiei etc. FI se va baza pe lecțiile învățate din programul NER300, în ceea ce privește îmbunătățirea partajării riscurilor pentru proiecte, prin acordarea mai multor finanțări într-un mod mai flexibil, fiind, de asemenea, deschis către proiectele din industriile cu consum intensiv de energie. Fondul va fi un instrument cheie pentru punerea în aplicare a strategiei pe termen lung a UE pentru reducerea GES și pentru a sprijini competitivitatea pe termen lung a UE.

Companiile vor beneficia de sprijin simplificat, mai rapid și mai eficient pentru proiectele lor, iar proiectele la scară mică se vor bucura de condiții simplificate de finanțare. Sinergia între FTJ și Orizont Europa va fi asigurată prin Planurile Teritoriale de Tranziție Justă. Monitorizarea și stimularea participării beneficiarilor români la Orizont Europa se va asigura de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării care este Punct Național de Contact pentru Orizont Europa. Intervențiile finanțate prin FTJ vor fi, în multe cazuri, susținute de clusterele de dezvoltarea digitală, industrie și spațiu și climă, energie si mobilitate prevăzute de Orizont Europa.

Programe precum Europa Digitală vor beneficia de avansurile excepționale și de progresele pe termen lung înregistrate de cercetare și inovare. Pilonii II și III ai Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ) vor putea susține o gamă mai largă de investiții, atât din perspectivă sectorială, cât și geografică, pentru a consolida acțiunile și obiectivele FTJ. Prin urmare, prin cei doi piloni va fi posibilă o acoperire mai largă a nevoilor de dezvoltare, în măsura în care de sprijinul oferit de aceștia vor beneficia nu doar regiunile identificate în planurile de tranziție teritoriale.

Sprijinul acordat facilității de împrumut din sectorul public va fi, de asemenea, complementar cu produsele financiare oferite de schema dedicată în cadrul InvestEU (al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă). Dacă pilonul II are ca scop principal identificarea investițiilor private și sprijinirea investițiilor publice care generează suficiente venituri pentru a fi viabile din punct de vedere financiar, iar facilitatea de împrumuturi din sectorul public (Pilonul III) se va concentra pe investiții publice cu venituri insuficiente, care nu ar fi finanțate printr-un împrumut fără componenta de grant, este logic, având în vedere diferența dintre proiecte, caracteristicile lor economice și beneficiarii vizați, ca intervențiile din cei trei piloni să fie complementare.

Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene dedicate agriculturii (FEADR) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se va realiza în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare, competitivitate, eficiență energetică, rețele inteligente, riscuri, apă/apă uzată, economie circulară, biodiversitate, calitatea aerului, transport, capital uman pentru piața muncii, educație, combaterea sărăciei, sănătate, turism și cultură.

Astfel, în domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de coeziune, politica agricolă va finanța cooperarea în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) între fermieri, procesatori și unități de cercetare/universități și alți actori relevanți pentru dezvoltarea și/sau aplicarea de soluții inovative în sectorul agroalimentar. În domeniul digitalizare/ informatizare, PAC va finanța înființarea/adaptarea unui sistem de informare, inovare si consultanță in agricultură (AKIS), precum și susținerea acțiunilor de tip „smartvillages” prin LEADER (revitalizarea serviciilor rurale prin inovare digitală și socială, îmbunătățirea serviciilor din teritoriile LEADER).

Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii agricole va asigura sprijin pentru IMM-uri in agricultura, industrie alimentara, precum și susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea activităților neagricole. Eficiență energetică va fi finanțată prin microîntreprinderile din sectorul neagricol din mediul rural și in cadrul investițiilor la nivel de ferme și IMM-uri din industria alimentară. În ceea ce privește rețelele inteligente, investițiile din PNS vor viza eficientizarea energetică și utilizarea sistemelor moderne pentru infrastructura de irigații.

Referitor la riscuri, acțiunile din PNS vor fi asigurate din intervențiile de mediu și climă care vor promova acordarea de plăți compensatorii, instrumente de gestionare a riscurilor adresate fermierilor, metodele de adaptare a agriculturii la efectele schimbărilor climatice și înființarea de suprafețe împădurite (în special perdele forestiere). În domeniul apă/apă uzată, din PNS se vor asigura finanțări pentru infrastructura de apă și/sau apă uzată la scară mică, în mediul rural, adecvată în raport cu cerințele de conformare cu directivele de mediu și pentru asigurarea adecvată a calității vieții. Referitor la economie circulară, din perspectiva agriculturii se are în vedere susținerea activităților IMM-urilor (ex. investiții pentru utilizarea eficientă a deșeurilor agricole și silvice etc.), și susținerea de investiții de economie circulară pentru ferme si IMM-uri din industria alimentară. În privința investițiilor non-agricole, acestea vor fi susținute pentru microîntreprinderile din mediul rural.

În ceea ce privește biodiversitatea și calitatea aerului, complementaritatea din partea FEADR va fi asigurată prin sprijinirea intervențiilor de mediu și climă care să promoveze prin acordarea de plăți compensatorii, metode agricole și/sau de management forestier adresate conservării biodiversității, inclusiv speciilor protejate și habitatelor prioritare, precum și prin înființarea de suprafețe împădurite și perdele de protecție la nivelul fermelor. Referitor la transport, viitorul PNS va avea acțiuni privind dezvoltarea și modernizarea unor rețele de drumuri de interes local, pentru îmbunătățirea conectivității.

În ceea ce privește capitalul uman pentru piața muncii, FEADR va finanța investiții în formarea si informarea fermierilor și accesul acestora la piața muncii, iar în domeniul educației se are în vedere modernizarea infrastructurii de învățământ agricol în zonele rurale din România. Prin PNS se sprijină infrastructura educațională și acțiunile de încurajare a participării la procesul de învățare pe baza nevoilor identificate din teritoriul LEADER, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. Învățământ dual de tip parteneriat intre scoli tehnice (agricole) si ferme-unități de procesare/ IMM-uri in general. Referitor la combaterea sărăciei, prin FEADR se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune prin susținerea infrastructurii sociale și a acțiunilor de sprijinire a grupurilor vulnerabile din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.

De asemenea, se are în vedere crearea de locuri de munca in mediul rural pentru absorbția pe piața muncii a populației rurale si limitarea depopulării zonelor rurale. Din perspectiva sănătății, FEADR va finanța susținerea infrastructurii de servicii socio-medicale din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.

Referitor la turism, din FEADR se are în vedere susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea activităților de turism rural și a activităților de agrement. Totodată, prin LEADER se vor sprijini și promova activitățile turistice în funcție de specificul zonei (turism cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din FEADR – LEADER se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune și pentru domeniul cultură se vor finanța investiții care vor asigura conservarea resurselor culturale din spațiul rural care să asigure protecției moștenirii culturale și naturale prin sprijinirea reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și de patrimoniu local neclasificat (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER. Parte dintre aceste domenii vor fi sprijinite și prin REACT-EU și Facilitatea pentru Relansare si Reziliență, respectiv: sănătate și, tranziția digitală și ecologică, menținerea și crearea de locuri de muncă, educație, pregătire profesională și dezvoltarea de competențe. Facilitatea de Relansare si Reziliență, componenta a Pachetului de Redresare Economica NextGeneration EU (NGEU) lansat de Comisia Europeană are în vedere sprijinirea investițiilor și reformelor esențiale pentru o relansare durabilă, îmbunătățirea rezilienței economice și sociale a statelor membre și sprijinirea tranziției