Politica de Coeziune UE

Conform pachetului legislativ 2021-2027 propus de Comisia Europeană, alocările dedicate României din fondurile aferente Politicii de Coeziune însumează aprox. 30,8 miliarde euro (prețuri curente, exceptând alocarea FTJ exprimată în prețuri 2018) și sunt distribuite pe fonduri astfel (având în vedere transferul de 20% din alocarea inițială FSE+ către FEDR):

–  Fondul European de Dezvoltare Regională – 18,72 miliarde euro,inclusiv392 milioane euro pentru Cooperare Teritorială Europeană,

–  Fondul Social European Plus – 6,59 miliarde euro,

–  Fondul de Coeziune – 4,63 miliarde euro, inclusiv alocarea de transferat către Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) – 1,091miliarde euro, din care doar 70% la dispoziția Statului Membru,

–  Fondul pentru o Tranziție Justă – 1,947 miliarde euro.

Concentrarea tematică la nivel național, conform pachetului legislativ, presupune ca:

–  25% din total alocare FEDR este pentru Obiectivul de Politică 1 (O Europă mai inteligentă)

–  30%din total alocare FEDR este pentru Obiectivul de Politică 2 (O Europă mai ecologică)

–  30% din total alocare FEDR este pentru intervenții care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice

–  37% din total alocare FC este pentru intervenții care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice

–  6% din total alocare FEDR este pentru intervenții care vor contribui la dezvoltarea urbană durabilă

–  25% din total alocare FSE+ este pentru obiectivele specifice privind incluziunea socială

–  2% din total alocare FSE+ este pentru obiectivele specifice privind ajutorarea celor mai defavorizate persoane

–  10% din total alocare FSE+ este pentru sprijinirea ocupării tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă sau nu sunt integrați într-un program de educație sau formare (NEETs)

Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene constituie baza de instituire a celor 8 fonduri reglementate de Regulamentul privind Dispozițiile Comune (RDC), respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR),
Fondul Social European+ (FSE+),
Fondul de Coeziune (FC),
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM),
Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI),
Fondul Securitate Internă (FSI) și
Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vize (IMFV), precum si noul Fond privind Tranziția Justă (FTJ).

Conform RDC, statele membre trebuie sa asigure coordonarea, complementaritatea și coerența dintre fondurile europene și programele prin care acestea sunt implementate, fiind necesar sa asigure mecanisme cheie de coordonare între entitățile competente, pentru a evita duplicarea finanțării pe parcursul programării și al implementării. Evitarea duplicării în implementare va fi asigurată prin comitetele de monitorizare pentru fiecare program operațional, care să asigure gestionarea și implementarea eficientă a programelor. Totodată, pentru ca resursele să fie utilizate astfel încât să servească în cel mai bun mod intereselor României, principiul complementarității cere ca fondurile să nu fie utilizate izolat, ci ținând seama de alte instrumente de finanțare naționale sau europene. Acest lucru înseamnă că pentru acțiunile înrudite sau consecutive se corelează fonduri din mai multe surse, cu evitarea dublei finanțări sau adoptării unor scheme de investiții în contradicție cu obiectivele fondurilor. Investițiile din fonduri și alte instrumente naționale sau europene pot susține direct atingerea obiectivelor stabilite în domeniile de interes. Domeniile față de care există un puternic interes și în care se impune o abordare complementară atât a fondurilor europene, cat si a programelor naționale cu cele regionale acoperă toate obiectivele de politică și sunt legate de: cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare, competitivitate/ antreprenoriat, utilizarea eficienta resurselor prin creșterea eficienței energetice și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, economie circulară, infrastructură verde, conectivitate, educație și aspecte sociale. Astfel, pentru a veni în întâmpinarea prevederilor RDC privind complementaritatea și pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă a fondurilor europene, România a propus în programe o serie de intervenții concepute în mod integrativ pentru a aborda aspectele identificare în Recomandările Specifice de Țară și a veni în întâmpinarea principalelor provocări și nevoi de dezvoltare identificate la nivel național. Prin sprijinirea cu fonduri europene a măsurilor aferente RST, România va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune. România si-a exprimat adeziunea la Agenda ONU 2030, iar strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 oferă principalele direcții de acțiune pentru implementarea acesteia și o viziune holistică asupra țintelor spre care se îndreaptă România până în 2030.

În conformitate cu HG 145/25.02.2020, în vederea asigurării rolului Ministerului Fondurilor Europene de coordonare metodologică și monitorizare a participării României la programele și inițiativele europene gestionate centralizat de către Comisia Europeană și a analizării complementarității și a sinergiilor cu programele subsecvente Acordului de Parteneriat, a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea și monitorizarea participării României la Programele și Inițiativele gestionate centralizat de către Comisia Europeană. Comitetul are rolul de a monitoriza participarea României la programele și inițiativele europene gestionate centralizat de către Comisia Europeană, de a analiza complementaritatea și sinergiile dintre acestea și programele finanțate din fondurile europene, precum și rolul de a formula propuneri și recomandări în scopul dezvoltării de mecanisme de sprijin pentru îmbunătățirea accesării și creșterii participării la programele și inițiativele europene gestionate centralizat de către Comisia Europeană. Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai ministerelor la nivel de secretar de stat, iar în sprijinul acestuia sunt Grupuri tehnice de lucru pe domenii relevante pentru programele și inițiative gestionate direct de către Comisia Europeană, formate din reprezentanți/experți desemnați ai ministerelor, reprezentanți ai unor instituții sau organizații, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai mediului economic, academic sau ai organizațiilor neguvernamentale, după caz, cu expertiză relevantă pentru subiectele în dezbatere. Printre domeniile acoperite se regăsesc: mediu și politici climatice, cercetare, dezvoltare și inovare, digitalizare, transport și energie, fiscalitate și instrumente financiare, piață unică și IMM, educație, justiție, egalitate, drepturi și valori, securitate, spațiu, acțiune externă, cultură, tineret și sport. Totodată, în vederea asigurării sinergiilor și complementarităților, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune dezvoltarea unei platforme online cu rol de punct unic de acces. Platforma va integra informații privind fonduri din mai multe surse de finanțare și va facilita, într-un mod integrat și facil pentru utilizatori, conectarea cu portalul on-line administrat direct de către Comisia Europeană “Funding&Tenders portal”, precum și cu site-urile oficiale ale instituțiilor care gestionează fonduri europene și naționale.

În completarea informațiilor furnizate în cadrul fiecărui Obiectiv al Politicii de Coeziune privind complementaritatea dintre programe și fonduri, mai jos sunt detaliate modalitățile privind coordonarea, demarcarea si complementaritatea dintre fondurile europene dedicate Afacerilor Interne, respectiv Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI), Fondul Securitate Internă (FSI) și Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vize (IMFV). Astfel, acestea vor fi asigurate în mod integrat de către o autoritate de management unică multi-fond din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (AM AI), în cadrul a trei Programe Naționale distincte (PN FAMI, PN FSI, PN IMFV), în special prin corelarea și sincronizarea intervențiilor finanțate privind migrația legală, lupta împotriva traficului de droguri, platforme și sisteme care pot contribui la combaterea criminalității transfrontaliere și a terorismului. Autoritatea de Management pentru Afaceri interne, împreună cu celelalte Autorități de Management ale programelor operaționale din cadrul Acordului de Parteneriat vor avea în vedere acoperirea tuturor complementarităților dintre cele 8 fonduri.

Sinergiile dintre acțiunile finanțate din FAMI și programele Acordului de Parteneriat vor fi asigurate prin complementaritatea dintre acțiunile finanțate din FAMI și din FSE+, în special privind integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe, asistență materială de bază și acces la educație primară și secundară, precum și din FEDR, în principal pentru infrastructura de recepție, locuințe sociale sau infrastructură socială pentru imigranți care ar putea fi necesare în funcție de mărimea provocărilor legate de migrație. Având în vedere nivelurile ridicate ale fluxurilor de migrație către UE în ultimii ani și importanța asigurării coeziunii societăților europene, este crucial să fie asigurată în continuare sprijinirea politicilor statelor membre pentru integrarea timpurie a resortisanților țărilor terțe cu statut legal. În acest context, FAMI va continua să sprijine măsurile necesare a fi implementate în primele faze ale integrării, adaptate la nevoile resortisanților din țările terțe. Acțiunile de integrare pe termen scurt vor include instruire de bază în limbaj, cursuri de orientare civică, îndrumare administrativă și legală, ghișee unice pentru integrare, consultanță și asistență generală în domenii precum locuințe, mijloace de susținere, asistență psihologică și servicii de sănătate, precum și măsuri orizontale pentru dezvoltarea capacității administrative a autorităților naționale relevante, inclusiv pentru dezvoltarea de strategii de integrare, precum și pentru consolidarea schimbului, cooperării și promovării contactului, dialogului constructiv și acceptării dintre resortisanții țărilor terțe și societatea primitoare.

Pentru a utiliza eficient toate alocările financiare din FSE+, FEDR și FAMI care contribuie la integrarea migranților, autoritățile de management relevante vor crea și vor folosi în timpul fazelor de programare și implementare a fondurilor, mecanisme de coordonare interinstituțională capabile să asigure un răspuns adecvat la provocările comune și disponibilitatea resurselor necesare pentru obiectivele de politică prevăzute. Un prim pas în acest sens a fost făcut prin elaborarea ordinelor comune de constituire a echipelor de elaborare a programelor operaționale aferente politicii de coeziune. Totodată, pentru a se debloca potențialul de multiplicare al impactului la nivel național, se vor crea posibile complementarități dintre acțiunile FSI și programele Acordului de Parteneriat, prin asigurarea sinergiilor, convergența și completarea finanțărilor din FSI cu intervenții din FSE+, în principal pentru acțiuni de prevenire a radicalizării prin incluziune socială, pentru protecția victimelor infracțiunilor și consumatorilor de droguri, precum și din FEDR, în principal pentru acțiuni legate de protecția spațiilor publice și a infrastructurilor critice și de securitatea cibernetică. FEDR ar putea aborda, de asemenea, problemele de securitate cibernetică atunci când promovează soluții TIC guvernamentale și servicii IT (amenințări cibernetice și criminalitate cibernetică). Amenințările cibernetice sunt in trend ascendent, putând perturba furnizarea de servicii esențiale către populație. FSI va aborda în principal aspectele de securitate privind combaterea traficului de droguri și protecția victimelor infracțiunilor, iar FSE+ poate asigura resurse pentru aspectele privind sănătatea publică, inclusiv accesul la servicii de sănătate pentru consumatorii de droguri și victimelor infracțiunilor, reducerea daunelor, prevenirea deceselor cauzate de consumul de droguri și cercetarea aspectelor epidemiologice ale utilizării și abuzului de droguri.

FAM și IMFV pot finanța acțiuni în complementaritate privind gestionarea frontierelor alături de FSE+ și programul Europa Digitală în domeniul securității cibernetice și al prevenirii radicalizării; cu FSE+, FEDR și cu programul InvestEU privind protejarea spațiilor publice; cu programul Orizont pe componenta de cercetare în domeniul securității ; cu Fondul pentru Justiție, Drepturi și Valori pentru protejarea victimelor terorismului. FEDR ar putea finanța acțiuni legate de protecția spațiilor publice cu impact la nivel local, regional și național, întrucât FSI poate finanța doar proiecte la scară mică, cum ar fi integrarea inovatoare a securității în proiectarea de noi clădiri și spații publice, achiziționarea de sisteme de televiziune cu circuit închis și alte echipamente preventive, cum ar fi sisteme informatice de securitate și de comunicații, rezistente la atacuri cibernetice. Sinergiile dintre IMFV și programele Acordului de parteneriat se vor asigura prin finanțarea din IMFV a operațiunilor maritime cu scopuri multiple când obiectivul principal este supravegherea frontierei, precum și prin completarea finanțărilor din IMFV cu intervenții din FEDR, prin programul Interreg, în special prin sprijinirea acțiunilor în domeniul mobilității și gestionării trecerii la frontieră și gestionării migrației, și din FSE+, care ar putea susține activități care vizează dezvoltarea abilităților digitale ale polițiștilor de frontieră.       Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene dedicate pescuitului (FEPAM) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se va realiza în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare, competitivitate, eficiență energetică, biodiversitate, capital uman pentru piața muncii, combaterea sărăciei.

Astfel, în domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de coeziune, politica de pescuit va finanța susținerea parteneriatelor cu institutele de cercetare din domeniu. În ceea ce privește digitalizarea, politica de pescuit vizează investiții în digitalizarea activităților de control și inspecție, colectare și prelucrare de date privind sectorul pescăresc pentru aplicarea Politicii Comune de Pescuit în România. Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii de pescuit va asigura sprijin pentru investițiile în dotarea ambarcațiunilor și navelor de pescuit pentru creșterea performanței economice, securitatea și siguranța la bord și scăderea impactului de mediu, înființarea, extinderea și modernizarea fermelor de acvacultură, precum și pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de prelucrare și comercializare a peștelui și/sau produselor din pește, inclusiv sprijinirea lanțului scurt de comercializare și a infrastructurii necesare acestuia. În ceea ce privește capitalul uman, complementaritatea din partea FEPAM va fi asigurată prin sprijinirea formării profesionale a pescarilor și viitorilor pescari și sprijinirea formării profesionale a acvacultorilor și viitorilor acvacultori. Referitor la combaterea sărăciei, prin FEPAM se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune în funcție de abordările grupurilor locale de acțiune din zonele pescărești și strategiile de dezvoltarea locală.

Coordonarea, demarcarea și complementaritatea dintre fondurile europene dedicate agriculturii (FEADR) și cele aferente politicii de coeziune (FEDR, FC, FSE+) se va realiza în domeniile cercetare/ dezvoltare/ inovare, digitalizare/ informatizare, competitivitate, eficiență energetică, rețele inteligente, riscuri, apă/apă uzată, economie circulară, biodiversitate, calitatea aerului, transport, capital uman pentru piața muncii, educație, combaterea sărăciei, sănătate, turism și cultură. Astfel, în domeniul cercetare/dezvoltare/inovare, complementar cu politica de coeziune, politica agricolă va finanța cooperarea în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) între fermieri, procesatori și unități de cercetare/universități și alți actori relevanți pentru dezvoltarea și/sau aplicarea de soluții inovative în sectorul agroalimentar.

În domeniul digitalizare/ informatizare, PAC va finanța înființarea/adaptarea unui sistem de informare, inovare si consultanță in agricultură (AKIS), precum și susținerea acțiunilor de tip „smartvillages” prin LEADER (revitalizarea serviciilor rurale prin inovare digitală și socială, îmbunătățirea serviciilor din teritoriile LEADER). Referitor la competitivitate, viitorul program privind implementarea politicii agricole va asigura sprijin pentru IMM-uri in agricultura, industrie alimentara, precum și susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea activităților neagricole. Eficiență energetică va fi finanțată prin microîntreprinderile din sectorul neagricol din mediul rural și in cadrul investițiilor la nivel de ferme și IMM-uri din industria alimentară. În ceea ce privește rețelele inteligente, investițiile din PNS vor viza eficientizarea energetică și utilizarea sistemelor moderne pentru infrastructura de irigații. Referitor la riscuri, acțiunile din PNS vor fi asigurate din intervențiile de mediu și climă care vor promova acordarea de plăți compensatorii, instrumente de gestionare a riscurilor adresate fermierilor, metodele de adaptare a agriculturii la efectele schimbărilor climatice și înființarea de suprafețe împădurite (în special perdele forestiere). În domeniul apă/apă uzată, din PNS se vor asigura finanțări pentru infrastructura de apă și/sau apă uzată la scară mică, în mediul rural, adecvată în raport cu cerințele de conformare cu directivele de mediu și pentru asigurarea adecvată a calității vieții.

Referitor la economie circulară, din perspectiva agriculturii se are în vedere susținerea activităților IMM-urilor (ex. investiții pentru utilizarea eficientă a deșeurilor agricole și silvice etc.), și susținerea de investiții de economie circulară pentru ferme si IMM-uri din industria alimentară. În privința investițiilor non-agricole, acestea vor fi susținute pentru microîntreprinderile din mediul rural. În ceea ce privește biodiversitatea și calitatea aerului, complementaritatea din partea FEADR va fi asigurată prin sprijinirea intervențiilor de mediu și climă care să promoveze prin acordarea de plăți compensatorii, metode agricole și/sau de management forestier adresate conservării biodiversității, inclusiv speciilor protejate și habitatelor prioritare, precum și prin înființarea de suprafețe împădurite și perdele de protecție la nivelul fermelor. Referitor la transport, viitorul PNS va avea acțiuni privind dezvoltarea și modernizarea unor rețele de drumuri de interes local, pentru îmbunătățirea conectivității.

În ceea ce privește capitalul uman pentru piața muncii, FEADR va finanța investiții în formarea si informarea fermierilor și accesul acestora la piața muncii, iar în domeniul educației se are în vedere modernizarea infrastructurii de învățământ agricol în zonele rurale din România. Prin PNS se sprijiniră infrastructura educațională și acțiunile de încurajare a participării la procesul de învățare pe baza nevoilor identificate din teritoriul LEADER, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. Învățământ dual de tip parteneriat intre scoli tehnice (agricole) si ferme-unități de procesare/ IMM-uri in general. Referitor la combaterea sărăciei, prin FEADR se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune prin susținerea infrastructurii sociale și a acțiunilor de sprijinire a grupurilor vulnerabile din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER. De asemenea, se are în vedere crearea de locuri de munca in mediul rural pentru absorbția pe piața muncii a populației rurale si limitarea depopulării zonelor rurale. Din perspectiva sănătății, FEADR va finanța susținerea infrastructurii de servicii socio-medicale din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate la nivel local, complementar cu sprijinul prin POIDS – DLRC pentru măsurile soft aferente infrastructurii finanțate prin PNS-LEADER.        Referitor la turism, din FEADR se are în vedere susținerea activităților microîntreprinderilor din mediul rural pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea activităților de turism rural și a activităților de agrement. Totodată, prin LEADER se vor sprijini și promova activitățile turistice în funcție de specificul zonei (turism cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din FEADR – LEADER se va asigura complementaritatea cu politica de coeziune și pentru domeniul cultură se vor finanța investiții care vor asigura conservarea resurselor culturale din spațiul rural care să asigure protecției moștenirii culturale și naturale prin sprijinirea reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și de patrimoniu local neclasificat (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER.

Parte dintre aceste domenii vor fi sprijinite și prin REACT-EU și Facilitatea pentru Relansare si Reziliență, respectiv: sănătate și, tranziția digitală și ecologică, menținerea și crearea de locuri de muncă, educație, pregătire profesională și dezvoltarea de competențe. Facilitatea de Relansare si Reziliență, componenta a Pachetului de Redresare Economica NextGeneration EU (NGEU) lansat de Comisia Europeană are în vedere sprijinirea investițiilor și reformelor esențiale pentru o relansare durabilă, îmbunătățirea rezilienței economice și sociale a statelor membre și sprijinirea tranziției către o economie verde și digitală. Astfel, prin intermediul Planului de Relansare si Reziliență care va fi elaborat la nivel național vor fi abordate dificultățile economice și sociale întâmpinate în urma crizei provocate de Coronavirus, în diverse domenii, precum ocuparea forței de muncă, social, educație, sănătate, financiar, mediul de afaceri, dar și pentru reformele și investițiile care contribuie la tranziția către o economie verde și digitală.

Pentru acțiunile înrudite sau consecutive se corelează fonduri din mai multe surse, cu evitarea dublei finanțări și adoptarea unor scheme de investiții care să corespundă nevoilor pe termen scurt (REACT-UE), mediu (facilitatea pentru relansare și reziliență – FRR) și lung (politica de coeziune) ale României.